În
curtea sufletului frigul își
face culcuș pentru mult timp
Lumina
taie orizontul camerei în nouă
Din
tavan plouă cu trecut odorifer
Pereții negri duhnesc a secol chinuit
Tabloul
zilei de astăzi atârnă în minte
iar
ochii ard de furie când încerc să scutur noaptea din mine
Oglinda rece absoarbe un eu străpuns de multe
întrebări fără răspuns
Eul
meu,
topit
de veșnicul vechi
Și din nou calc pe aceiași spini
și doare
și înțeapă
Și nu mai înțeleg de ce nu înțeleg
revenirea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu