Profeţie iluzorie

Totul pornește de la el,

profetul iluzoriu

Nebunul seamănă neîncetat preziceri cu conotație americană,

dar noi, aflându-ne în electorala celor mai tari imaginații,

frământăm percepții pe care dorim să le simțim în întregime

Zvonuri călătorind prin alfabetul inexistent

Gânduri reci vâslind pe marea fără valuri

până la gara care duce nicăieri

Triliarde de mile zbânțuindu-se cu timpul

în "Dat cu capul de pereți"

Falsul oferă gratuit lumina la cutie,
zgârie liniștea cu metal puternic

Te învață manierele capriciilor

Ce deliciu, creștete ciobite de gloanțele oarbe ale ipocriziei!

Și noi ne încredem în fals pentru că suntem artificiali

Suntem din același aluat cu el

Împreună suntem un tot întreg, un singur proroc american

Și ce mai punem otravă pe reflecție, sărmănica nu mai respiră

L-aș întreba pe Nietzsche în care adâncime zace adevărul

Dar la ce folos răspunsul, de ce m-aș tulbura?

Oricum, sfârșitul va fi nud și plin de statui devorate